Ski in Bulgaria, Austria ,Italia,Slovenia ,Muntenegru ,Serbia si Slovacia.

Italia, oficial Republica Italiană, este un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula Italică si cuprinzând si câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind Sicilia si Sardinia. Se învecinează cu Franta la nord-vest, Elvetia si Austria la nord si Slovenia la nord-est. Granitele terestre ale Italiei insumeaza 1.932,20 km, invecinandu-se astfel: Austria - 430 km, Franta - 488 km, Vatican - 3,2 km, San Marino - 39 km, Slovenia - 232 km si Elvetia - 740 km. De asemenea înconjoară două enclave independente: San Marino si Vatican, si are si o exclavă înconjurată de Elvetia numită Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci si romani, si al miscărilor culturale moderne, cea mai notabilă fiind Renasterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice, si a fost pentru o perioadă lungă centrul civilizatiei occidentale.

Astăzi Italia este o republică democratică si o tară dezvoltată, ocupând a saptea pozitie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calitătii vietii si a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. Este membru fundator al Uniunii Europene si unul dintre membrii G8, NATO, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale .

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinta dezvoltării culturale si a dezvoltării sociale din Mediterană. Tara a fost gazda pentru importante activităti în timpurile preistorice, si de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. După Magna Graecia, Civilizatia etruscă si Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-natiune efectiv pe 17 martie 1861, când statele peninsulei si Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia. Arhitectul unificatiei italiene a fost insa Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăsi a ramas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei pe 20 septembrie 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca si San Marino.

Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o aliantă dezastroasă cu Germania si cu Japonia, numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) si la înfrângerea Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie 1946 un referendum asupra monarhiei a avut ca rezultat stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constitutii pe 1 ianuarie 1948. Membrii familiei regale au fost trimisi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alăturat grupului de crestere a unificării politice si monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

Geografia Italiei: Italia este o tara mica; de la nord la sud, „Cizma" abia daca masoara 1300 km si acopera 301.230 km² (294.020 km ² suprafata terestră si 7.210 km² suprafata marină), din care 35% este tinut muntos, cu inaltimi de peste 700 m, 40% dealuri si doar 21% campie. Principalele forme de relief sunt Muntii Alpi, inalti si stancosi, care formeaza un arc larg de-a lungul nordului tarii - Monte Rosa atinge 4.634 m, iar Monte Bianco, cel mai inalt varf din Italia, 4.807 m -, Apeninii, munti centrali, arcuiti ca o creasta ascutita de-a lungul peninsulei, si intinsele campii de pe raul Po, cel mai lung din Italia, al carui curs masoara 650 km, strabatand zone foarte populate intre Alpi si Apenini. In partea de nord a tarii se află si o lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Venetia, străbătută de Râul Pad si de multi afluenti ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte râuri cunoscute suntTibrul (Tevere), Adige si Arno.

Zona de coasta a Italiei se intinde pe 7.600 km si este scaldata de patru mari - Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest si în final Marea Ligurică la nord-vest.

Numeroasele insule sunt risipite de-a lungul coastei, din care Sicilia si Sardinia, primele doua ca marime din Mediterana, sunt cele mai importante. Printre raritatile in materie de peisaje ale Italiei, se numara vulcanii activi Vezuviu, Etna si Stromboli, toti legati de miscarile placii tectonice care au format Muntii Apenini. Aceeasi miscare tectonica este responsabila de miscarea seismica din centrul si sudul Italiei, care produce cutremure precum cel care a zguduit Neapole in 1980 sau Umbria in 1997.

Clima este de trei tipuri distincte: alpina in nord, caracterizata prin ierni reci si veri calde, temperata de-a lungul campiei Po, cu ierni reci si umede si veri cu temperaturi ridicate si multa umezeala, si clima mediteraneana in mare parte a peninsulei si pe insule, cu ierni blande si veri lungi, fierbinti si secetoase. Clima variata se explica astfel: aerul rece din Asia Centrala poate produce conditii de inghet in nord, in timp ce siroco (un vant caldut, incarcat de praf) si aerul fierbinte din nordul Africii pot aduce rafale fierbinti in Sicilia si in sudul Italiei.

Vegetatia oglindeste varietatea climei si a reliefului, cuprinzand de la padurile de pini din Alpii de Nord pana la plantatiile de maslini, livezile si viile din sudul mediteranean.

Italia este divizată în 20 de regiuni, dintre care cinci se bucură de o stare autonomă specială, marcată cu *: Abruzzo (1), Basilicata (4), Calabria (5), Campania (6), Emilia - Romagna (7), Friuli - Venzia Giulia* (8), Lazio (9), Liguria (10), Lombardia (11), Marche (12), Molise (13), Piemonte (14), Puglia (3), Sardinia* (15), Sicilia* (16), Toscana (18), Trentino - Tirolul de Sud* (17), Umbria (19), Valle d'Aosta* (2) si Veneto (20).

Fiecare regiune este impartita la randul ei in provincii.

Regiunile Italiei au un grad de autonomie regională conform constituției din 1948. Totusi, cinci regiuni (Friuli-Venezia Giulia, Sardinia, Sicilia, Trentino-Tirolul de Sud si Valle d'Aosta) au primit o autonomie si niste posibilităti culturale mai mari.

Fiecare regiune are un consiliu ales si un Giunta Regionale (comitet executiv) condus de un presedinte. Giunta este responsabilă în fata consiliului si îi este cerut să conducă regiunea în cazul în care nu reuseste să retină confidenta consiliului. Forma de guvernământ este de aceea analoagă structurii guvernării nationale. Scopul principal al regiunilor este de a descentraliza institutiile statului, iar în urma unei reforme din 2001 competentele regiunilor au fost lărgite.

Guvernele provinciale si comunale urmează aceleasi principii - consiliuri si giunte conduse de presedinti (sau primari în cazul comunelor).

Zonele de ski sunt concentrate in partea de nord a Italiei, in zone cu altitudini intre 860 - 2650 m, in 5 regiuni: Veneto, Trentino - Tirolul de Sud, Lombardia, Piemonte si Valle d'Aosta.

I. Veneto

Veneto este o regiune în nord-estul Italiei, cu o suprafata de 18.391,22 km² si 4,5 milioane de locuitori. Se invecineaza la est cu Friuli - Venezia Giulia si Marea Adriatică, la nord cu Austria, la nord-vest cu Trentino - Tirolul de Sud, la vest cu Lombardia, si la sud cu Emilia-Romagna. Un aspect geografic interesant este, fara indoială, Laguna Venetia. Este traversata la sud de râurile Po si Adige, in centru de Brenta si la nord de Piave. In vest este Lacul Garda iar in nord-vest intâlnim Alpii.

Capitala este Venetia, iar alte orase importante sunt Verona, Padova si Vicenza.

Regiunea este foarte bogată din punct de vedere artistic si cultural. Patrimoniul său artistic include clădiri unice si poduri venetiene, dar si multe vile Andrea Palladio. Vilele din regiunea Veneto realizate de Andrea Palladio în secolul XVI au fost înscrise în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Arena din Verona este un vechi amfiteatru roman, în mod traditional rezervat operei. Băile termale de la Abano Bagni sunt de asemenea o atractie.

Economia regională, care obisnuia să depindă în mod general de agricultură, este acum orientată spre industria high-tech si spre modă (Benetton este un mare angajator), împreună cu turismul cultural.

II. Trentino - Tirolul de Sud

Trentino - Tirolul de Sud este o regiune autonomă din nordul Italiei, cu o suprafata de 13.606,87 km², care se invecineaza la nord si nord - est cu Austria, la sud si sud - est cu regiunea Veneto, iar la vest cu Lombaridia si Elvetia. Este subdivizată în două provincii: provincia Bolzano (Tirolul de Sud/Alto Adige) si provincia Trento.

Trentino - Tirolul de Sud este un hibrid ciudat al unei regiuni care aduna laolalta doua zone complet diferite etnic si istoric. Trentino, in sud, numita astfel dupa capitala regiunii, Trento, este italiana in mod foarte clar. Tirolul de Sud (Alto-Adige), din nord, zona preponderent vorbitoare de limba germana, se intinde de-a lungul regiunii cedate Italiei de fostul imperiu Austro - Ungar dupa Primul Razboi Mondial. Limba germana a ramas predominanta aici, si aerul teutonic este foarte puternic in toate, de la mancare la arhitectura. Toate acestea fac din aceasta regiune una fascinanta pentru turisti. Arhitectura este animata de bisericile austriece cu domurile bulbucate ca o ceapa si de balcoanele din lemn, specifice caselor tiroleze.

III. Lombardia

Lombardia este o regiune din nordul Italiei cu o suprafata de 23.863 km², situată între Alpi si valea raului Po. Capitala Lombardiei este Milano. Lombardia are granită cu regiunile Piemonte, Emilia-Romagna,Veneto,Trentino-Tirolul de Sud, si cu Elvetia.

In pitorestile vai alpine de la poalele muntilor s-au format lacuri mari, celebre in toata lumea prin frumusetea lor si prin statiunile elegante de pe malurile lor: Lacul Magiore (cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Lacul Como (suprafata: 146 km patrati, lungime: 51 km, latime maxima: 4,5 km, latime minima: 0,65 km, adincime maxima: 450 m), Lacul Garda, Lacul Iseo si Lacul Lugano - la granita cu Elvetia. Cimpia Padului era in Evul Mediu o zona mlastinoasa datorita frecventelor revarsari ale Padului, cu multi tintari si cu dese cazuri de malarie. Incepind cu sec. al XII-lea, a inceput amenajarea fluviului, finalizata in sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigatie, au fost plantate paduri de mesteceni si livezi care sa apere de vint culturile de orez, griu, porumb si legume. Agricultura performanta, comertul si dezvotarea industriei au facut ca populatia Lombardiei sa fie printre cei mai avuti locuitori ai Europei. Regiunea este divizată în următoarele provincii, toate numite după orasul lor capitală: Brescia, Como, Cremona, Lecco, Lodi, Mantova, Milano, Monza - Brianza, Pavia, Sondrio si Varese.

IV. Piemonte

Piemonte este o regiune din nord-vestul Italiei, numita astfel dupa peretele alpin imens (de aici piede dei monti - piciorul muntelui) care strajuieste campiile, orasele mici si dealurile pastorale, acoperite de vita - de - vie.

Are o suprafață de 25.400 km² si o populatie de aproximativ 4,3 milioane. Capitala sa este Torino, oras cu o bogata mostenire baroca, cu strazi pietruite, arcade umbrite si cafenele elegante.

Piemontul este înconjurat în trei părti de Alpi, incluzând Monviso-ul, de unde izvorăste râul Po. Are granită cu Franta si cu regiunile italiene Lombardia, Liguria si Valle d'Aosta.

Regiunea este împărtită în opt provincii administrative: Alessandria, Asti, Biella, Cuneo, Novara, Torino, Verbano-Cusio-Ossola si Vercelli, fiecare numită după orasul ei principal. Alte orase importante sunt Moncalieri si Rivoli.

Sesul Piemont este o regiune agricultural fertilă, ce produce grâu, orez, porumb si struguri; în regiune se mai află de asemenea centre industriale majore, cum ar fi orasul Torino, resedintă a constructorului de automobile FIAT.

Principal teritoriu al casei de Savoia din 1046 (duci de Savoia din 1416 si regi de Sardinia din 1720), Piemont a fost trambulina pentru Unificarea Italiei între 1859-1861, după unele războaie neconcludente împotriva Austriei în1820-1821 si 1848-1849.

V. Valle d'Aosta

Valle d'Aosta este o regiune autonomă situata in extremitatea nord - vestica a Italiei; se intinde pe 3.263 km². Are o singură provincie: Aosta.

Prinsa in fata Alpilor, Valle d'Aosta cuprinde unele dintre cele mai frumoase locuri ale Italiei: cel mai mare parc national - Parco Nationale del Gran Paradiso si trei dintre cele mai inalte varfuri din Europa - Mont Blanc, Monte Rosa si Monte Cervino. Parcul Gran Paradiso este o destinatie sigura pentru turisti, dar aproape toate micile vai ale Alpilor - notabile fiind Val d'Ayas sau Val di Gressoney - ofera recompense privitorilor.

Aosta este cel mai important oras, bisericile minunate si ruinele romane sunt cele mai interesante locuri de vizitat in zona. De-a lungul Vaii Aosta se zaresc o multime de castele parasite, monumente ale vremurilor cand trecatorile din munte, precum marele St. Bernard, faceau din aceasta zona un coridor strategic intre Italia, Franta si Elvetia. Astazi, tunele precum St. Bernard mentin rolul zonei de ruta europeana vitala.

Informatie preluata de pe www.wikipedia.org